In privinta asta Pilat rosteste unul dintre cele mai mari adevaruri despre adevar. Este respins tocmai de cei care ar trebui sa il primeasca.
Ioan 18:35: Pilat a răspuns: „Eu sînt Iudeu? Neamul Tău şi preoţii cei mai de seamă Te-au dat în mîna mea: ce ai făcut?”
Pilat traia totusi prostia multora de azi. Aceea de a pune intrebari chiar raspunsurilor acelor intrebari.
Stiti cum suna intrebarea lui Pilat? Un fel de “palarie-ntr-un picior, ghici ciuperca cei”?
Ioan 18:38: Pilat I-a zis: „Ce este adevărul?”
Imi aduc aminte ca atunci cand am fost copil incercam cu prietenii de joaca sa prindem pasarele, porumbei, randunici si ca niste ingineri in ale capcanelor, cel putin asa ne placea sa credem, am nascocit tot felul de curse pentru ele. Cu toate astea nu am prins nici una macar. Niciodata. Ne-am ales doar cu stat pe burta pe dupa tufisuri si cu multe intrebari despre IQ-ul pasarelelor.
Stiti de ce? Pentru ca toate capcanele le faceam sub ochii curiosi a inaripatelor de pe ramuri. Destepte pasari. Cred ca in privinta asta ne intrec. Sa invatam de la ele:
Proverbe 1:17 : Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;
Era evident ca gabaonitii din Iosua 9 nu veneau de departe... Pentru ce sa vii de „foarte departe” si sa faci un legamant cu un popor care nu constituie o amenintare pentru tara ta, daca tot este foarte departe iar cele mai cunoscute arme de ucidere in masa erau atunci arcurile care nu bateau la foarte mare distanta. Nu aveau ei bombe nucleare, rachete sofisticate... Azi se justifica un asemenea pact, intre America si Rusia de exemplu, merita drumul.
Evident deci ca nu veneau de departe, nu? Nu insa si pentru Iosua si alte cateva sute de oameni, poate mii.
Dar sa revenim la dimineata aceea, cu multe sute de ani in urma, cand adevarul statea in persoana in fata celor mai renumite instante de judecata, din care se trag toate legile de azi, sinedriul iudeu si procuratura romana.
Ioan 18:29: Pilat deci a ieşit afară la ei, şi le-a zis: „Ce pîră aduceţi împotriva omului acestuia?”
Ioan 18:30 Drept răspuns, ei i-au zis: „Dacă n'ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mînile tale.”
Ioan 18:31 Atunci Pilat le-a zis: „Luaţi-l voi, şi judecaţi-l după legea voastră.” „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorîm pe nimeni”, I-au zis Iudeii.
In aceea dimineata avea loc o cearta intre doua legi, legea iudaica si legea romana, de o parte marele preot cu legea palmelor, de cealalta parte Pilat cu legea ligheanului, adica fa rau cat poti atata timp cat ai pe cine da vina si pe deasupra te mai si alegi cu o spalare gratis pe maini.
De la iudei ni se trage noua apetitul de dat palme si de la romani diplomatia de a aduce flori pentru obraji si suflete invinetite de atata batut. Interesant ca intotdeauna la mijloc nu este nimeni altcineva decat nici mai mult nici mai putin, Isus.
Palmuirea adevarului se practica si azi, o vorba aruncata la intamplare despre un slujitor, un dosar de securist peste noapte, o voce amenintatoare la capatul firului care, apropo, a sunat de pe un numar privat, o scrisoare anonima in posta, palme, palme, palme.
Un alt lucru pe care l-am remarcat este faptul ca ori de cate ori ajunge in fata oamenilor sa fie judecat, singurul verdict care I se da este vinovat.
Aletheia (din greacă : "adevăr") semnifică ansamblul de proceduri prin care este cuprinsă conceptual și explicată cauzal întreaga realitate, sau totalitatea metodelor prin care este descrisă și motivată existența și particularitățile modale ale naturii.
Adevarul nu este recunoscut pentru ca nu este asa de convenabil ca si minciuna
El nu are straiele sclipitoare ale minciunii, este imbracat prea simplu, pare prea slab, de cele mai multe ori prea singur. Fara multi care sa il apere. Imi aduc aminte de scaldatoarea Betezda. Crudul adevar erau bolnavii din versetul trei. Aveau cateva trasaturi comune: toti erau bolnavi, toti zaceau, toti asteptau, erau multi si asta ma face sa cred ca asteptau de multa vreme toti. Asta era tristul adevar.
Minciuna insa era imbracata bine. Aparuse candva pe prima pagina a ziarelor BOLNAV VINDECAT LA BETEZDA si o fotografie mare cu ceva diform, un fel de lumina neclara, probabil de la un apus de soare, sau de la degetul fotografului care era pe obiectiv. I-au dat numele de inger. Si cu minciuna imbracata asa, statul nu mai trebuia sa plateasca intretinerea spitalelor, nici medicamentele, oferea doar bai placebo din cand in cand in Betezda si bolnavi multumiti ca erau gratis dar totusi parca prea la gramada. Si inchipuitiva ce era acolo, toti bolnavii cu tot felul de infectii facand baie in aceeasi cada.
Convenabila minciuna, venita din gura a aproape patru sute de oameni si un duh, adica senatul si o parte buna din camera deputatilor. Un Ahab fericit, strangeri de mana calde, zambete largi pentru poza de pe crucea mormantului de maine. De ce? Pentru ca era o minciuna, chiar daca venea din gura majoritatii parlamentare.
Crème antiriduri, te fac sa arati la douazeci de ani ca la cincisprezece si incepi sa le folosesti, operatii estetice sa arati la saizeci ca la patruzeci de ani, tocuri de 15 cm ca sa pari mai inalta de cat esti. Convenabile minciuni, acelasi trist adevar: nu mai ai cinsprezece ani, nici 1,65 cand te descalti.
Proteine sa te faci mare, o ora de sala pe zi, alergat la cinci dimineata, atarnat de o bara ca sa depasesti si tu ca baiat cei 160 cm cat masori. Saizeci de ani, muschi lasati, piele zbarcita, batranete.
Insa adevarul are uimitoarea caracteristica de a iesi la iveala… Nu stiu cum se face dar el nu joaca “de-avati ascunselea”.
In noaptea acea din Betleem nu bateau reflectoarele pe staul, nu erau nici reporteri cu camere de filmat si microfoane la usa. Nu nastea nici o vedeta, adevarul venea pe lume gol si singur si avea sa se perinde asa 33 de ani si jumatate pana cand Luca mentioneaza:
Luca 24:31: Atunci li s'au deschis ochii, şi L-au cunoscut;
“Este Domnul” exclama Ioan cu gura mare in Ioan 21
Trista realitate si crud adevar este ca vei muri si tu, voi muri si eu, indiferent cat de natural mananci, indiferent cat sport faci. Poti cel mai probabil sa realizezi performanta de a muri sanatos, nimic mai mult. Si atunci in fata mortii, minciuna isi va dezbraca straiele ei stralucitoare, himerele vor pieri si in locul lor va rasari simplu Adevarul. Ce vei face atunci, ce voi face atunci?
Adevarul nu este recunoscut pentru ca El nu riposteaza ci se implineste
Mi-l inchipui pe Ahab stand drept in carul lui cu sageata crudului adevar infipta in el recunoscand tacut, poate doar pentru sine Mica avea dreptate. Si in clipa urmatoare a plecat sa se intalneasca cu adevarul. O lectie invatata de la sageata aceea care trebuia sa nimereasca nicaieri daca Ahab ar fi ascultat de Mica.
Au intrat si in tine sagetile durerosului adevar, nu e asa ?
Tututunul proavoaca cancer, ti-au spus pachetele si le-ai ignorat dar acum ai o foaie cu diagnosticul de la un specialist si cu inca trei saptamani de viata.
Iov, ce bine ne-am nimerit, vrem sa te incurajam cantand o cantare ce se potriveste dupa parerea noastra(nu dupa a lui Dumnezeu) cu necazul tau, e chiar pe patru voci, o cantare de cor barbatesc: ”Pacatos ca tine nu-i pe fata pamantului.” Stii cantarea Iov? Canta cu noi.
Si el refuza sa cante. Nici in cer nu se canta cantarea asta. Ci cantarea ”Ai vazut pe robul meu Iov?”
Adevarul se inabuse cu zgomot, cu cantari de famfara. Sa mai cante corul, putina cosmetizare, gura larg deschisa sa para credibil. Dar dupa 38 de capitole se reveleaza El, Adevarul. Si atunci orchestra se opreste, mastile se dau jos.
Iov 42:7 Dupăce a vorbit Domnul aceste cuvinte lui Iov, a zis lui Elifaz din Teman: „Mînia Mea S'a aprins împotriva ta şi împotriva celor doi prieteni ai tăi, pentrucă n'aţi vorbit aşa de drept de Mine, cum a vorbit robul Meu Iov.
Iov 42:8 Luaţi acum şapte viţei şi şapte berbeci, duceţi-vă la robul Meu Iov, şi aduceţi o ardere de tot pentru voi. Robul Meu Iov să se roage pentru voi, şi numai în vederea lui nu vă voi face după nebunia voastră; căci n'aţi vorbit aşa de drept despre Mine, cum a vorbit robul Meu Iov.”
-----
Gen 2:16 Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănînci după plăcere din orice pom din grădină;
Gen 2:17 dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit.”
Si a iesit Adam tragand dupa el moartea fiului sau nenascut inca, Abel, si a intregii omeniri. Am tot predicat ca din Eden au iesit doua persoane, dar imi dau seama ca am gresit, din gradina au iesit cel putin trei persoane: Adam, Eva(viata) si moartea. Adevarul a tacut in gradina, nu a ripostat , nu a intervenit pentru a opri pacatul, dar s-a implinit.
Poti inchide prooroci in temnita, poti lega predicatori in lanturi, poti rastigni adevarul pe o cruce, il poti chiar pune in mormant. Dar el nu putrezeste, nu este perisabil, nu se invecheste. Adevarul are un fel de a invia numit implinire.
Pentru Ahab a durat o zi pana la implinirea lui, pentru Adam si Eva cine stie cata vreme, nu stim cat au stat in gradina pana sa pacatuiasca. Un lucru este insa cert: chiar daca adevarul nu riposteaza, mai devreme sau mai tarziu se implineste.
Iubitori ai adevarului rabdare. Implinitori ai Lui, staruinta. Rastignitori ai Lui, temeti-va:
Matei 26:63 Isus tăcea. Şi marele preot a luat cuvîntul şi I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.”
Matei 26:64 „Da”, i-a răspuns Isus, „sînt! „Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezînd la dreapta puterii lui Dumnezeu, şi venind pe norii cerului.”
Ioan 18:20 Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii pe faţă; totdeauna am învăţat pe norod în sinagogă şi în Templu, unde se adună toţi Iudeii, şi n'am spus nimic în ascuns.
Ioan 18:21 Pentruce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe ceice M'au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia ştiu ce am spus.”