Pace vs. dezbinare

   Luca 12:49-53. "Eu am venit să arunc un foc pe pământ. Şi ce vreau decât să fie aprins chiar acum!! Am un botez cu care trebuie să fiu botezat şi cât de mult doresc să se îndeplinească! Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ?? Eu vă spun: nu; ci mai degrabă dezbinare. Căci de acum înainte, din cinci, care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva doi, şi doi împotriva trei. Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei: soacra împotriva norei şi nora împotriva soacrei."

   Doamne Isuse, nu mai înţeleg nimic; la naşterea Ta îngerii cântau "Pace pe pământ!!" În Ioan 14:27a ziceai: "Vă las pacea, vă dau pacea." În Romani 12:18. "Dacă este cu putinţă întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii."etc. Acum Isuse, cum să am pace în familia mea, când Tu spui că aduci dezbinare, şi foc?? Eu am trăit în pace cu soţul meu, cu copiii mei, cu părinţii mei, iar când vii Tu: Foc, dezbinare, despărţiri, certuri... Isus, Tu, Omul păcii??... chiar Tu??

   Ioan 8:12. "Isus... a zis: "Eu sunt Lumina lumii." 

   Matei 5:14. "Isus a zis: "Voi sunteţi lumina lumii."

   Atunci când "Lumina" "Isus" intră într-o inimă de om, se aprinde un foc, a cărui lumină separă lucrurile din acea viaţă sinceră care doreşte ca Isus să fie Domnul şi Mântuitorul ei personal. Prin naşterea din nou, Isus Se face Domn peste acea viaţă, şi tot ce-i rău, dispare, focul Duhului Sfânt arde tot răul şi în schimb, se primeşte o viaţă nouă, un om nou în Hristos. Acea persoană a primit lumina lui Isus, devenind lumină în familia ei, în biserica ei, în oraşul (satul) ei şi în lume.              

   În felul acesta, focul aprins, face dezbinare în familie, pentru că, atunci când apare lumina, întunericul dispare automat, iar fiii întunericului, reacţionează. Se întâmplă în familie, în biserică, în lume. Oriunde intră Isus, se face separare şi asta nu se întâmplă numai din partea celor ce nu cred în Dumnezeu, ci este mai mare dezbinare şi foc, acolo unde oamenii zic: "Eu sunt creştin!"; pentru că oamenii, odată ce se simt bine într-o religie anume, nu mai doresc să ştie adevărul despre Isus şi jertfa Sa. Nu sunt curioşi să caute adevărul, şi lumina din Evanghelie, ci se mulţumesc cu ce aud de la mai marii lor, duminica, într-o biserică. Le plac povestioarele din Biblie şi predicile care nu îi fac să-şi pună întrebări şi să caute răspunsuri, care ar trezi în ei dorinţa de creştere şi maturizare spirituală. De acest foc şi dezbinare, au parte toţi cei născuţi din nou, declaraţi "copii ai lui Dumnezeu" şi deveniţi lumini în lume şi care sunt chemaţi să lumineze în jurul lor, iar în lumină, ceilalţi, Îl vor vedea pe Isus şi frumuseţea Lui, care are putere de transformare a inimilor pe care Duhul Sfânt le va sensibiliza, le va vorbi şi le va da putere să înţeleagă adevărul Evangheliei.

   Focul a fost aruncat pe pământ şi aprins, după jertfa Domnului Isus (botezul din text). Ucenicii au fost echipaţi şi trimişi, până la marginile pământului. Focul Duhului a cuprins lumea întreagă şi până la sfârşitul veacurilor, Lumina va separa lucrurile bune de cele rele şi oamenii religioşi de sfinţii Domnului.