Există osândire??!!

   Romani 8:1-2. ”Acum dar nu este nici o osândire pentru ceice sunt în Hristos Isus, - cari nu mai trăiesc după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului-. 2. În adevăr, legea Duhului de viață în Hristos Isus, m-a izbăvit de legea păcatului și a morții.”

   Niște adevăruri  mărețe,  ca niște comori pe care, atunci când le înțelegi cu inima și le lași să-ți umple mintea și viața, sigur trăiești o viață de biruință, o viață care curge continuu și care aduce viață în jurul tău. Suntem liberi în Hristos și nu liberi de a păcătui, ci liberi de a fi biruitori asupra păcatului și totul datorită lui ISUS și nu nouă, oricât de bine ne-am ținea.

   Cei ce au studiat originalul Bibliei au descoperit că partea a doua a vers. 1 nu este în original. Traducerea Cornilescu a adăugat: ”cari nu mai trăiesc după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului” și a fost destul să facă din nou omul predispus de osândirea lui și osândirea celor din jurul lui și apoi din nou lege, ce să faci și ce să nu faci, iar osândirea  este la ea acasă. Osândirea este sursă străină, iar noi trăim în Hristos Isus și dragostea LUI.

   Sunt creștini care se străduiesc să nu facă faptele firii și eu am fost una dintre ei, dar bineînțeles că nimeni nu reușește, însă cu osândirea se reușește, fiindcă sursa este firea, nu DUHUL.  ”A fi în Hristos” și a înțelege asta face parte din identitatea noastră și aici este biruința de a nu mai osândi (condamna), iar când pricepi, că ”a fi în Hristos” este totala lucrare a Duhului Sfânt, la nașterea din nou și schimbarea radicală a vieții și a identității mele fără implicarea mea, atunci știi că dacă Isus nu te osândește, chiar atunci când greșești, nu mai poți nici să te osândești pe tine și nici pe alții.

   Deci, ar trebui să fim conștienți că pruncii în Hristos, mai trăiesc și după îndemnurile firii (ex. în Corint) și este necesar să fie învățați. Ei se mai osândesc  și pe ei și pe alții, dar, ”sunt în Hristos ” și din această cauză învață libertatea  și dragostea, scăpând de condamnare. Deci, cauza este ”una în HRISTOS” și acolo se întâmplă minunea și este biruința, de a nu mai trăi în osândire.  

   Pavel face clar acest lucru, că nu prin noi înșine, cari nu mai trăim după îndemnurile firii.... ajungem să nu mai osândim, ci vers.2. ”în adevăr, legea Duhului de viață în Hristos Isus, m-a izbăvit de legea păcatului și a morții.” În vers. 13 ”dacă prin Duhul faceți să moară faptele firii, veți trăi.” Deci biruința noastră este mai întâi la nivelul duhului și Duhul Sfânt și duhul nostru, când se pun în acord cu mintea ocupând-o, faptele firii și osândirea nu mai au loc, în viața noastră.  

   Cei ce ”sunt în Hristos Isus” pe care, în adevăr, legea Duhului de viață, i-a izbăvit de legea păcatului și a morții, nu mai osândesc și –”nu mai trăiesc după îndemnurile firii, ci după îndemnurile Duhului”. Deci, nu pentrucă nu mai trăiesc ei după îndemnurile firii... nu mai osândesc, ci pentrucă ”sunt în Hristos Isus.” Adăugirea acestei a doua părţi a vers. 1, a adus numai condamnare, confuzie și nesiguranță pentru noi, copiii Domnului.  Când accentul este pe om și nu pe lucrarea lui Isus de la cruce, căderea la faptele firii, este iminentă.