Hop și eu în existență

Majoritatea oamenilor spun că sunt credincioși! Mulți spun că au credință în Dumnezeu dar, dacă îi întrebi de Cuvântul Lui și ce spune El, nu au răspunsuri! Sau mai bine zis, au ceva, dar acel ceva este un amestec de preconcepții, de misticism, superstiții, povești, datini, care nu au nimic de a face cu Dumnezeu! Fiecare om și-L închipuie pe Creator într-un anumit fel! Nu știu cât poți să descrii un Ceva infinit, omnipotent, omniprezent, omniștient, când tu, ca om, limitat în spațiul tridimensional, nu te cunoști nici pe tine! Ne fălim că am ajuns pe lună, că am descoperit noi constelații, dar complexitatea macrocosmosului și microcosmosului o bagatelizăm, reducând la un bing-bang toată creația lui Dumnezeu! Pac, din nimic, hop și eu în existență! Chiar așa? Înseamnă că inteligența mea este atât de limitată, încât da, cred că am evoluat extraordinar de mult! De la stadiul de bacterie, m-am metamorfozat, ajungând acum, eu viermele, reptila, maimuța, într-o ierarhie net superioară pe scara evoluției, un biped cu trup, minte și voință, care trăiește după placul lui, liber sub soare! O nimica toată complexitatea perfectă a mecanismului existențial, legătura interdependentă dintre specii, biodiversitatea, frumusețea culorilor, parfumul florilor, glasul codrilor, măreția munților, umbra norilor, răcoarea ploilor... Luăm în răspăr pe cel care crede, care trăiește, care ascultă de Dumnezeu! Râdem de înapoiatul care încă mai citește dintr-o carte veche de 2000 de ani! Secolul vitezei ne-a îndepărtat de însăși natura umană, ne-a robotizat, ne-a furat sentimentele, rațiunea, voința! Nu mai ne permitem să fim noi, cei vulnerabili, temători de Dumnezeu! Suntem conduși de mașini, de aplicații, de comenzi vocale, am ajuns chiar noi niște roboți, peste tot doar, , , săgeți, indicații, luminițe și cam atât! Suntem -liniuța- dintre două cuvinte, ea există, dar nu spune nimic! Ea nu are de a face nici cu primul și nici cu al doilea cuvânt, doar e acolo... Omenire, spre ce te îndrepți? Declin, Depravare, Dezmăț, Distrugere, toate cu D mare! Dar D-ul cel mai mare, DUMNEZEU, unde este? Un singur D mare mai adaug... De ce? Învățați de la păsări, învățați să zburați! Fiți liberi ca peștii, fiți liberi! Învățați de la flori, dați-vă parfumul la vreme, căci asta vă e menirea! Înfruntați ploaia, valul, furtuna, îndrăzniți! Fiți liberi să cântați, să râdeți, să plângeți, fiți voi! Fiți liberi să fiți oameni! Dincolo de toate, tot ce începe se va sfârși dar, când facem parte din întregul numit #Creație, știm că #începutul aici este #darul, #existența este #modelarea, iar #sfârșitul este #binecuvântarea! #Finalul aici, este începutul #eternității! Tranziția... liniuța dintre a fost odată și va dăinui veșnic! Cu o condiție: să știi că ești parte din creație, că nu ai fost o întâmplare, un "poc și eu pe aici!", că ai avut o menire, un scop și o țintă pe pământ! #Parte din #El, parte din #țărână, dar cu bătaie lungă... #cerul! Cine e Dumnezeu pentru tine? Cine ești tu? De unde vii și unde te duci? Te-ai întrebat vreodată dacă existența ta și-a atins scopul? Dacă încă nu ai făcut-o, întrebă-te acum! Încă mai e timp! Mai e puțin timp! 19/06/21, Barcelona- Lucica Boltasu