Zorii Învierii

1. În al morții trist veșmânt,
Îmbrăcat e Trupul Sfânt,
Flori de tainic legământ
Stau de veghe la Mormant.
Cerul plânge după nori,
Plâng și stele în zori.
În grădina stau soldații,
Să păzească piatra porții.

R: În amurgul răstignirii
A apus raza iubirii,
Soarele pe cer, s-a întunecat,
Dar în zorii îndurării,
Către bolta nemuririi
Din mormânt, spre tronul slavei,
Astăzi, Prințul Păcii a-nviat
A înviat, a înviat, a înviat.

2. Ca un fulger luminat
În splendoare îmbrăcat
Piatra grea a răsturnat,
Când un înger a zburat.
Giulgiul albului veșmânt
Stă căzut dar la pământ
Este gol, astăzi, Mormântul,
Oare unde e Preasfântul?

3. Pe carărea din grădini,
Unde inima-ți alini,
Cel cu fruntea între spini
A-nviat, să I te-nchini.
Stă pe tronul din slăviri
Cu-a iubirii străluciri,
Ne conduce în drumul vieții,
În Cetatea dimineții.