Din mulţimea de cuvinte

1. Din mulţimea de cuvinte
Ce-s rostite fără seamăn,
Omule, din câte oare
Adevărul stă-n picioare?

R: /:Caută-n lume adevărul
Dacă vrei ca să trăieşti
/: Caută harul de-acuma,
Calea sfântă care-i una
Până viaţa nu sfârşeşti. :/

2. Mii de ani, veacuri de-a rândul
Ce-au acoperit trecutul,
Vorba, fapta chiar şi gândul
Le va judeca Cuvântul.

3. Om ce-ţi pui nădejdea-n lucruri
Care pier şi putrezesc,
Singur te înşeli pe tine
Raiu-l pierzi pentru vecie.

4. Unul singur e-adevărul,
Cel ce-a fost crucificat,
El e Calea şi Viaţa,
Adevărul ce-ţi dă pacea.