text Baptist

"Crestinul si alcoolul"

08 aprilie 2025

Categorie: Baptist

Alcoolul este unul dintre reperele societății contemporane. Nu ai cum să trăiești în Europa, America, sau, în genere, în lumea occidentală, fără a nu remarca amprenta băuturilor alcoolice. Au devenit parte a vieții oamenilor simpli, a ieșirilor pe terase, a vacanțelor la mare sau munte, dar nici oamenii de afaceri nu se dau înapoi de la consumarea acestora. Prea puțini stau să cumpănească efectele generate. De fapt, pentru lumea necredincioasă alcoolul este o băutură și atât. Pe de altă parte, în pofida realității descrise, fiecare poate observa transformările pe care alcoolul le cauzează, iar unii dintre noi s-au întâlnit sau chiar se întâlnesc personal cu efectele sale.

Creștinii trăiesc în lume, însă nu fără a reflecta asupra obiceiurilor care o definesc. De aceea, se impune identificarea perspectivei biblice corecte în privința alcoolului. Cum ar trebui să se relaționeze creștinul față de alcool? Au credincioșii libertatea de a consuma alcool? Ori se cuvine adoptarea abstinenței față de băuturile alcoolice? Ce ne învață Sfintele Scripturi despre alcool?

Lucrurile se complică mai mult atunci când atenția ne este îndreptată spre unele așa-zise contradicții din Biblie. De pildă, Legea Domnului sugerează că vinul și alte băuturi alcoolice erau incluse în jertfele și mesele de părtășie ale evreilor: „Acolo, să cumperi cu argintul acela tot ce vei dori: boi, oi, vin şi băuturi tari, tot ce-ţi va plăcea, să le mănânci înaintea Domnului Dumnezeului tău şi să te bucuri tu şi familia ta.” (Deuteronomul 14:26) Psalmistul declara în vechime că Dumnezeu revarsă îndurările Lui peste pământ prin iarba, verdețurile și hrana câmpului, dar și prin vinul „… care înveseleşte inima omului…” (Psalmii 104:15) Solomon încurajează consumul de alcool pentru cei nenorociți și necăjiți în Prov. 31 – „Daţi băuturi tari celui ce piere şi vin celui cu sufletul amărât, ca să bea să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui.” (Proverbele 31:6-7), iar Însuși Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a transformat apa în vin la nunta din Cana Galileii (Ioan 2), și încă un vin gustos de natură să-l impresioneze pe nun. În 1 Timotei 5:23 îl vedem pe Pavel, apostolul neamurilor, care îl încurajează pe Timotei, pastorul bisericii din Efes, să consume vin. Îndemnul este cât se poate de limpede!

Altminteri, același Solomon menționeză: „Vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept.” (Proverbele 20:1) „Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte.” (Proverbele 21:17) „Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne! Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.” (Proverbele 23:20-21) Profetul Osea învăța poporul evreu următoarele: „Curvia, vinul şi mustul iau minţile omului.” (Osea 4:11), iar sfântul apostolul Pavel așează consumul de alcool în antiteză cu plinătatea Duhului: „Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.” (Efeseni 5:18)

În ultimele două secole[1], odată cu trezirile protestante, accentul s-a mutat pe avertizarea legată de riscul alcoolului. Mișcarea acesta a crescut în amploare prin dezgustul față de suferința provocată de alcool. De pildă, între anii 1920-1933 în Statele Unite s-au adoptat interdicții legale privitoare la producerea, importarea, transportul sau vânzarea băuturilor alcoolice – perioada prohibiției. Cu toate că aceasta s-a născut din considerente morale, abstinența civilă a determinat creșterea pieței negre, descoperind păcatul din inimile oamenilor și faptul că sunt dispuși să facă orice pentru satisfacerea dorinței după alcool.

Albert Mohler, președintele Seminarului Teologic Baptist de Sud din Statele Unite este de părere că există două argumente eronate în dezbaterea despre consumul de alcool, situate la cele două extreme:

Abstinența totală este o regulă pentru toți oamenii, în toate locurile și în toate timpurile –> nu are fundament scriptural (a se vedea mai jos).
Ucenicia creștină este caracterizată de libertatea creștină ca o interpretare a subiectivității individului fără nicio răspundere față de Trupul lui Cristos. Prin urmare, credinciosul poate consuma alcool, fără a fi preocupat de părerile fraților –> trădează o eclesiologie falsă, Pavel arătându-se dispus să facă totul pentru creștini și Evanghelie.

Între cele două extreme se situează multe argumente, unele mai tari, altele mai slabe. În vederea clarificării acestor dezacorduri aparente, doresc să cercetăm mesajul Bibliei sub forma unor cărți de domino care urmează una după alta, așternând drumul spre perspectiva corectă asupra alcoolului.

Alcoolul în vremurile noastre

Înainte de a survola alcoolul în perioada actuală, se impune să trecem în revistă opiniile specialiștilor. Dicționarul Evanghelic de Teologie descrie alcoolul în felul următor, punctând foarte bine consumul moderat, excesul și alcoolismul:

O serie de compuși chimici pot fi clasificați în categoria alcoolului, dar numai unul dintre ei poate fi folosit ca ingredient pentru băuturi – alcoolul etilic (etanolul). Acesta este o sursă de energie (un gram produce șapte calorii când este metabolizat) cât și un drog care afectează sistemul nervos central și produce o depresie a funcțiilor senzoriale. Efectele dorite ale băuturilor alcoolice sunt, la nivel personal, un sentiment de euforie, o ușurare a tensiunii, stresului sau îngrijorării, o elevare generală a dispoziției; pe plan social, îndepărtarea barierelor dintre oameni și promovarea unei atmosfere de bunăvoință în cadrul grupului. Dar când alcoolul este folosit în exces se produce „îmbătarea”. Aceasta implică debilitatea vorbirii și a controlului motor, izbucniri de agresiune și, în final, pierderea cunoștinței. Alcoolismul depășește simpla îmbătare, fiind o stare în care dependența necontrolată a individului de alcool îi afectează semnificativ sănătatea fizică și mintală, relațiile interpersonale și funcțiile sociale și economice. Specialiștii în tratarea alcoolismului sunt de acord că dacă patima (înclinația necontrolată) nu este controlată, ea va duce la complicații medicale grave, mergând până la nebunie și moarte; dar în privința cauzei fundamentale, dacă aceasta este de natură fizică (o boală sau niște factori genetici care îl fac pe om incapabil să bea cu măsură) sau de natură morală sau psihologică (păcat sau tulburări de personalitate), specialiștii au părerile împărțite.[2]

Recunoscând că un număr semnificativ de consumatori se descriu ca moderați, nu se pot trece cu vederea statisticile curente extrem de îngrijorătoare.

Organizația Mondială a Sănătății amintește că după fumat și hipertensiune arterială, alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură în Uniunea Europeană. Europa este regiunea cu cel mai mare consum, urmată de America și China: 68,8 % dintre europeni consumă zilnic cantități reduse sau moderate de alcool, 15 % depășesc acest prag, iar 6 % consumă excesiv. În România aproximativ 92 % dintre bărbați și 70 % dintre femei au consumat alcool cel puțin o dată în viață, iar două treimi din populație consumă alcool regulat. Institutul Național de Sănătate Publică din România semnalează că alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de boli (epilepsie, depresie, anxietate, ciroză, pancreatită, cancer de tub digestiv și colon, boli cardiovasculare ș.a.). De asemenea, consecințele sociale sunt dramatice: deteriorarea relațiilor familiale, separare, divorț, abuz, neglijarea copiilor, pierderea prietenilor, dificultăți materiale, excludere socială ș.a. Situația devine cu atât mai gravă cu cât țara noastră ocupă locul 3 în Uniunea Europeană la cantitatea de alcool consumată și locul 2 în rândul statelor cu cel mai dăunător model de consum.[3]

Zilele noastre sunt martore unei veritabile industrii a alcoolului, existând multinaționale gigant care au ca scop producerea, comercializarea, promovarea și distribuirea băuturilor alcoolice. Un sfert din producția mondială de alcool și peste jumătate din cea de vin sunt în Europa. Economia batrânului continent câștigă 9 miliarde de euro anual din acest comerț, la care se adaugă 25 de miliarde de euro anual din taxe și impozite. Nu trebuie omis nici numărul semnificativ de persoane angajate în industria aceasta, inclusiv restaurante și baruri.[4]

În ciuda faptului că ultimele două decenii au fost martore tendinței descrescătoare a consumului de alcool în Europa Occidentală, pentru partea est-europeană acesta s-a menținut constant. Deși se susține că dozele mici de alcool au efect benefic asupra sistemului cardiovascular, nivelul acestor doze nu este stabilit cu exactitate. Limita depășirii dozelor considerate mici se atinge ușor, astfel încât daunele sunt șocante. Alcoolul este răspunzător pe continentul nostru anual de 17.000 morți în accidente de trafic (1/3 accidente), 27.000 de morți în accidente domestice sau profesionale, căderi, înec, 2.000 de omucideri (4/10 crime), 10.000 de sinucideri (1/6 cazuri), 45.000 decese prin ciroză hepatică, 50.000 de decese prin cancer, 200.000 de morți legate de boală depresivă și 17.000 de morți cauzate de alte tulburări mintale. În estul Europei mai mult de jumătate din toate decesele au ca pricină alcoolul. Efectele în România sunt mult mai mari, de câteva ori peste media europeană la multe rubrici. Una singură o amintesc aici: țara noastră ocupă dezonorabilul loc 2 în Europa (după Lituania) din punct de vedere al victimelor agresiunilor fizice legate de consumul de alcool! [5]

Închei survolul alcoolului în contemporaneitate menționând costurile sociale înalte cu care împovărează societatea Europei: între 100 – 760 miliarde de euro în funcție de calcul, incluzând îngrijirile de sănătate, tratamentul și prevenția alcoolismului, decese premature, șomaj, absenteism, acțiuni în justiție, fără a considera costurile intangibile datorate durerii, suferinței și morții. Acestora se adaugă faptul că una dintre categoriile cele mai afectate de alcool sunt tinerii, cea mai vulnerabilă grupă a societății (aproape toți tinerii europeni în vârstă de 15-16 ani au consumat alcool cel puțin o dată în viață, iar aprox. 60 % au debutat înainte de a împlini 13 ani!).[6]

Alcoolul în vremurile biblice

Pentru a creiona perspectiva corectă asupra temei studiate nu este suficientă analiza vremurile contemporane. Mixarea vremurilor „acum și aici” cu vremurile „atunci și acolo” nu este justă. Înțelegerea celor două contexte se realizează pe baza informațiilor specifice, iar confundarea sau amestecarea lor poate genera o hermeneutică păguboasă. În acest sens, un exemplu nimerit sunt activitățile neutre moral, dar care se pot schimba din categoria celor acceptabile în cateogoria celor dăunătoare și rele în cursul vremurilor. Doar pentru că o activitate a fost acceptată în timpurile biblice nu înseamnă că este acceptabilă și acum.

De pildă[7], războiul pentru evrei a fost în vremurile vetero-testamentare un instrument și o poruncă divină pentru luarea în stăpânire a țării Canaanului, apărarea de dușmani, păstrarea națiunii Israel și pedepsirea popoarelor păgâne. Astăzi războiul dintre națiuni izvorăște deseori din pretenții răutăcioase, mândrie, fiind un instrument al răului, suferinței și morții. Deși există și războaie legitime, defensive, prea multe au început din dorința malefică de cotropire. Doar pentru că războiul a fost poruncit evreilor în vremurile lor, nu înseamnă că este legitim astăzi totdeauna. De asemenea, un alt exemplu relevant este sclavia. În vremurile biblice sclavia evreilor a fost o alternativă la înfometarea până la moarte, mijloc prin care cineva care ajungea în faliment și nu mai avea posibilitatea de a-și îngriji familia accepta sclavia benevolă față de alt evreu. Regulile sclaviei evreilor erau stricte. Este evident că nu se poate face uz de reglementarea sclaviei israeliților pentru a susține sclavia modernă, care este recunoscută la unison ca un act teribl, monstruos și inacceptabil. Circumstanțele pot schimba încadrarea unei activități, iar cele inofensive sau inexistente în primul veac pot deveni astăzi dăunătoare și periculoase. Cu aceeași atenție trebuie privită și activitatea consumului de alcool în cele două epoci. De ce?

Dacă băuturile actuale variază în gradele de alcool de la 3 % – 8 % pentru bere, 8 % – 12 % pentru vinurile de masă, 5 % – 20 % pentru vinurile de desert și cocktail, ajungând până la 40 % pentru gin, rom, coniac sau whisky sau chiar 75 % pentru unele băuturi tari, în perioada biblică cel mai des întâlnite erau vinul și berea, primul predominând în Palestina. Diferența față de azi constă în faptul că nivelul alcoolului era mult mai slab, teoretic maxim 14 %, dar practic se oprea la 2 % – 6 %. Acum 2.000 de ani nu exista decât tehnica fermentației simple și nivelul teoretic maxim de 14% nu putea fi atins, deoarece se dezvoltau bacterii care făceau gustul neplăcut (asemănător oțetului), iar tehnologia nu permitea eliminarea lor. Așadar, deși grecii lăsau vinul la fermentat 6 luni, evreii obișnuiau să îl lase doar 3-4 zile. Oamenii mai săraci din jurul Mediteranei și Orientului Apropiat foloseau de obicei resturi de struguri zdrobiți pentru a produce vin, preparați parțial cu apă și mai apoi amestecați cu puțini struguri în fermentare. Vinul comun trecea doar prin etapa întâi de fermentație (deschisă, în contact cu aerul), fără a avea parte de etapa a doua (ermetică, în recipient închis, în lipsa aerului, foarte dificilă în acele vremuri din pricina recipientelor ce nu o permiteau). Abia descoperirea distilării alcoolului la 1.200 ani după scrierea Noului Testament și observarea procesului de mărire a tăriei alcoolului prin adăugarea zahărului (descoperit acum 2 veacuri de unul din miniștrii lui Napoleon), a permis ca limita teoretică a fermentației simple de 14 % să fie atinsă sau chiar depășită. [8] [9]

O altă deosebire a consumului de băuturi alcoolice din perioada biblică față de astăzi constă în diluarea lor înainte de consumare (motivele diluării erau variate: mărirea cantității, potențarea gustului, evitarea îmbătării sau utilizarea ca antiseptic). Homer, Platon sau Plinius cel Bătrân scriu despre obiceiul vremii de a dilua vinul cu apă sau de a fierbe vinul până când se transforma într-o pastă lipicioasă, iar alcoolul era evaporat pe deplin. Odiseea lui Homer face trimitere la mixtură de o parte de vin cu 20 de părți apă! Mai mult, grecii se refereau la cei care nu diluau vinul ca barbari.[10] [11]

Mișna – tradiția orală a evreilor – specifică faptul că la Paște iudeii consumau patru cupe de vin amestecate astfel: o parte vin și două sau trei părți apă. Dacă era consumat în acest fel, gradul de alcool se reducea la 2.25 % – 2,75 %, sub nivelul de 3 % necesar pentru clasificarea ca băutură ce intoxică. Rația de o parte vin la 4 părți apă cobora gradul de alcool și mai jos la 1.8 % – 2,2 %. Pe de altă parte, dacă se practica obiceiul comun de a fierbe vinul în prealabil, iar pasta care rezulta era amestecată cu apă, rezulta băutură nealcoolică, comună nu doar la evrei, dar și la romani sau egipteni în antichitate.[12] [13]

Chiar în Sfintele Scripturi găsim referințe la obiceiul de a consuma vinul amestecat cu apă, dar și cu mirodenii sau lapte: „Înţelepciunea şi-a zidit casa, şi-a tăiat cei şapte stâlpi, şi-a înjunghiat vitele, şi-a amestecat vinul, şi-a pus masa, … „Veniţi de mâncaţi din pâinea mea şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!” (Proverbele 9:1-2, 5) „Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roşii? Ale celor ce întârzie la vin şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.” (Proverbele 23:29-30)

Știu că sunt unii credincioși fundamentaliști care țin sus și tare că vinul din Scripturi nu conținea alcool, ci era doar must. Cu toată noblețea dorinței lor de a atenționa referitor la riscurile alcoolului, o astfel de interpretare este eronată. Toți cei patru termeni ebraici biblici pentru vin se referă la produsul din struguri fermentat (chiar dacă în grade diferite de fermentare). Așadar, vinul biblic e vin! Pe de altă parte, consumul de alcool era strict reglementat. Beția și băuturile tari erau interzise, iar chiar pasajele care îngăduie consumul arată evident că băuturile care afectau starea cuiva nu erau premise: „Vai de cei tari când este vorba de băut vin şi viteji când este vorba de amestecat băuturi tari,” (Isaia 5:22)[14] [15]

Consumul de alcool din vremurile biblice se distinge și prin stocurile limitate.[16] Cu certitudine, vinul nu se găsea din abundență și nici nu exista o industrie a alcoolului comparabilă cu cea de astăzi. În cea mai mare parte, producția de vin se realiza în case simple. Un exemplu grăitor este nunta din Cana Galileii din Ioan 2. Textul biblic nu ne oferă detalii despre acea nuntă, dar pe baza contextului cultural și obiceiurilor, specialiștii trag câteva presupuneri:

O nuntă la evrei dura aproximativ o săptămână sau chiar mai mult
Numărul de invitați cel mai probabil se ridica la aprox. 400 de persoane
Capacitatea aproximată a celor șase vase era 720 litri => 250 ml/zi/invitat.
În aceste condiții, vinul avea nevoie să fie diluat în mod considerabil pentru a suplini necesarul zilnic de lichide: cel puțin o măsură de vin la 6 măsuri de apă.
Rezultă că vinul ce avea concentrația normală de alcool între 2 % – 6 % ajungea după diluare să aibă între 0,5 % și 1 %.

Chiar dacă analiza de mai sus reprezintă doar o presupunere fundamentată pe contextul vremii, cel mai semnificativ detaliu relevat de nunta din Cana Galileii este că nuntașii au rămas fără vin atât de repede. O industrie limitată la producția de alcool în case nu putea face față uneia sau mai multor nunți. Evenimentul avusese loc în martie, cu patru luni înaintea următoarei recolte de struguri, trecuseră doar două treimi din an și rezervele de vin din sat se terminaseră. Probabil că primul vin servit era din cel rămas, stătut și cu gust inferior, poate sirop deja fiert pentru păstrare – adică fără alcool – ce fusese diluat în apă pentru consum. Peter Masters, pastorul bisericii baptiste „Metropolitan Tabernacle” din Londra, păstorită odinioară de Charles Spurgeon, scrie:

Întâmplarea descrisă în Ioan 2 ne atrage atenția asupra producțiilor modeste de vin în condiții modeste, specifice acelei perioade. Cei bogați, aveau probabil rezerve substanțiale, și cei împătimiți aveau probabil ceea ce doreau, dar pentru cele mai multe comunități rurale nu existau rezerve de vin pentru a susține o societate de consumatori împătimiți (bețivi). [17]

Mă opresc aici cu a doua carte de domino, întrebând: oare se pot compara vremurile actuale cu vremurile biblice în privința consumului de alcool? Dacă în majoritatea cazurilor din antichitate alcoolul era băutură realizată în casă, în condiții modeste și extrem de redus în concentrație, consumat amestecat sau fiert și diluat, iar stocurile erau limitate, poate fi pus pe același nivel cu industria gigant a băuturilor alcoolice tari de azi? Dacă pentru majoritatea oamenilor alcoolul era neutru în vremurile biblice și chiar o necesitate medicală (vezi mai jos), cum este alcoolul în zilele noastre: benefic sau dăunător? Nu e cumva un instrument al celui rău ce aduce mizerie și ruină în lume? Poate cineva să nege realitatea în fața statisticilor și experienței? Cum am putea hrăni industria alcoolului cu banii noștri, constienți de implicațiile triste ce sunt în spatele ei? [18]

Doar pentru că războiul a fost poruncit evreilor în vremurile biblice, nu înseamnă că este legitim astăzi totdeauna. Doar pentru că sclavia evreilor era îngăduită și chiar reglementată de legea mozaică, nu înseamnă că sclavia modernă este acceptabilă. La fel, doar pentru că evreii consumau alcool în perioada biblică nu înseamnă că noi avem libertatea de a face la fel. E ca și cum ai compara mere cu pere! Circumstanțele pot schimba încadrarea unei activități.

Avertismentele scripturale în privința alcoolului

Ajungem la a treia carte de domino în periplul perspectivei corecte asupra alcoolului. Faptul că alcoolul era consumat în vremurile biblice chiar de către poporul lui Dumnezeu nu este o minciună. În Exodul 29 și Leviticul 23 vinul era adus odată cu jertfele înaintea Domnului, în Judecători 9 consumul vinului este descris ca o activitate încântătoare, iar în mai multe paragrafe el reprezintă simbolul belșugului. Era parte a vieții evreilor. Cu toate acestea, se consacrase obiceiul de a fi consumat amestecat sau fiert și diluat, astfel încât concentrația de alcool să fie redusă mult ori eliminată. Scriptura admite existența vinulului, dar avertizează față de pericolul lui[19]. Iată câteva pasaje biblice:

„Noe a început să fie lucrător de pământ şi a sădit o vie. A băut vin, s-a îmbătat şi s-a dezgolit în mijlocul cortului său.” (Geneza 9:20-21) „Lot a ieşit din Ţoar şi a rămas pe munte cu cele două fete ale lui, căci s-a temut să rămână în Ţoar. A locuit într-o peşteră cu cele două fete ale lui. Cea mai mare a zis celei mai tinere: „Tatăl nostru este bătrân şi nu mai este niciun bărbat în ţinutul acesta ca să intre la noi, după obiceiul tuturor ţărilor. Vino să punem pe tatăl nostru să bea vin şi să ne culcăm cu el, ca să ne păstrăm sămânţa prin tatăl nostru.”” (Geneza 19:30-32) – Alcoolul te distruge, aduce rușine și umilire totală, te face sa îți pierzi demnitatea.
„Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.” (Efeseni 5:18) – Îmbătarea de vin este destrăbălare, desfrâu, stricăciune!
„Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi, fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă.” (Romani 1:29-31) – Păcate asociate cu consumul de alcool și ațâțate de el!
„Feriţi-vă de orice se pare rău.” (1 Tesaloniceni 5:22) – Trebuie să ne ferim de orice formă a răului care e dăunătoare, stricăcioasă sau distructivă!
„Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri şi în beţii; nu în curvii şi în fapte de ruşine; nu în certuri şi în pizmă, ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos şi nu purtaţi grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziţi poftele.” (Romani 13:13-14) Spre deosebire de plăcerile necredincioșilor care asociază întunericul nopții cu petreceri și exces de alcool, creștinii trăiesc la lumină, în văzul tuturor, în cumpătarea dată de Duhul Sfânt.
„Ajunge, în adevăr, că în trecut aţi făcut voia neamurilor şi aţi trăit în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe, în chefuri şi în slujiri idoleşti neîngăduite.” (1 Petru 4:3) – Păcate ce vin la pachet cu consumul de alcool.
„Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă! Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne! Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.” … „Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roşii? Ale celor ce întârzie la vin şi se duc să golească paharul cu vin amestecat. Nu te uita la vin când curge roşu şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor, dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc. Ochii ţi se vor uita după femeile altora şi inima îţi va vorbi prostii. Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg. „M-a lovit…, dar nu mă doare!… M-a bătut…, dar nu simt nimic! Când mă voi trezi? Mai vreau vin!”” (Proverbele 23:19-21, 29-35) – Nebunia alcoolului! Biblia ne cheamă la sobrietate, seriozitate, curăție de inimă, veghere care se găsesc în opoziție cu urmările consumului de alcool.

Standardul consacrării depline în raport cu alcoolul

Deși consumul de alcool era îngăduit evreilor în condițiile amintite deja, existau trei categorii de oameni care aveau interdicția să consume alcool[20] [21] [22]:

Preoții când slujeau: „Domnul a vorbit lui Aaron şi a zis: „Tu şi fiii tăi împreună cu tine să nu beţi vin, nici băutură ameţitoare când veţi intra în cortul întâlnirii, ca să nu muriţi: aceasta va fi o lege veşnică printre urmaşii voştri, ca să puteţi deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt, ce este necurat de ce este curat, şi să puteţi învăţa pe copiii lui Israel toate legile pe care li le-a dat Domnul prin Moise.”” (Leviticul 10:8-11)
Împărații: „Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voievozilor să umble după băuturi tari; ca nu cumva, bând, să uite legea şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.” (Proverbele 31:4-5)
Nazireii (cea mai înaltă consacrare a evreilor): „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: ‘Când un bărbat sau o femeie se va despărţi de ceilalţi, făcând o juruinţă de nazireat, ca să se închine Domnului, să se ferească de vin şi de băutură îmbătătoare; să nu bea nici oţet făcut din vin, nici oţet făcut din vreo băutură îmbătătoare; să nu bea nicio băutură stoarsă din struguri şi să nu mănânce struguri proaspeţi, nici uscaţi. În tot timpul nazireatului lui, să nu mănânce nimic care vine din viţă, de la sâmburi până la pieliţa strugurelui.” (Numeri 6:2-4)

Dacă aceste categorii nu aveau voie să consume deloc alcool în perioada vechi testamentară – când Duhul Sfânt exercita o influență exterioară asupra credincioșilor, prezența divină era vizualizată de Locul Sfânt și Sfânta Sfintelor, harul se primea indirect prin mijlocirea preoților și ritualuri, iar Legea era un cod exterior scris – cu cât mai mult ar trebui să ne ferim de alcool noi – care suntem „… o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestim puterile minunate ale Celui ce ne-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată;” (1 Petru 2:9), acum când Duhul Sfânt locuiește în credincioși, prezența divină e în noi, harul se primește nemijlocit, iar Legea este o împărtășire a adevărului adresată inimii?!

Efectele medicinale ale alcoolului versus societatea sanitară contemporană

Aminteam că unul din motivele pentru care alcoolul a fost permis și utilizat în vechime consta în caracterul său medicinal. Pe de-o parte, era narcotic pentru cei în agonie, muribunzi sau în suferințe mari fizice sau psihice (depresii) cu tentă sinucigașă – Prov. 31: 6-7. Pe de altă parte, era folosit ca antiseptic (previne sau înlătură bacteriile).[23]

Evreii[24] locuiau într-o climă deosebit de caldă, munceau din greu, iar apa nu se găsea în cantități mari. Dicționarul de imagini și simboluri biblice punctează: „În Orientul Apropiat al Antichității, datorită rarității apei, vinul era o necesitate, mai degrabă decât un lux. Prin urmare, a devenit cu ușurință o imagine a subzistenței și a vieții.” [25] Adițional, apa nu era deloc igienică. Încercați să vă imaginați cât de dificilă și mizeră era viața în vremurile acelea, dacă bunicii și stră-bunicii noștri au exprimentat greutăți similare chiar în secolul trecut în timpul războiului. De fapt, până în secolul al 19-lea conceptul de societate sanitară sau igienică nici nu exista, nu se știa de existența bacteriilor și niciun diagnostic nu era acurat. Doar Dumnezeu știa cauzele reale ale multor boli.

Vinul are capacitatea de a distruge numeroase bacterii (e.coli, salmonela, stafilococ ș.a.). De fapt, niște acizi care se formează în procesul de fermentare omoară bacteriile, astfel încât chiar pasta nealcoolică lipicioasă ce rezulta din fierberea vinului și diluarea ei cu apă avea aceste proprietăți. Prin urmare, vinul asigura sănătatea poporului, deoarece oamenii îl amestecau cu apă, iar bacteriile erau ucise și băutura devenea igienică. În vremurile antice chiar și copiii beau apă cu alcool din considerente sanitare. [26]

Atunci, de ce să nu consumăm astăzi alcool? Răspuns: pentru că trăim într-o societate sanitară și nu mai avem nevoie de acest antiseptic!

Abstinența lui Timotei

Unul dintre cele mai controversate versete despre consumul de alcool este 1 Timotei 5:23: „Să nu mai bei numai apă, ci să iei şi câte puţin vin din pricina stomacului tău şi din pricina deselor tale îmbolnăviri.” (1 Timotei 5:23)

La o primă citire, apostolul îl provoacă pe Timotei să consume alcool. Adepții alcoolului ridică versetul acesta pentru a-și susține punctul de vedere. Dar studierea atentă relevă că el susține mai degrabă abstinența, decât consumul.

Am amintit anterior efectele medicinale ale vinului. [27] [28] Capacitatea lui de a ucide bacteriile nu se manifesta doar în apa cu care era amestecat, ci și împotriva bacteriilor stomacale. Ba mai mult, unii sunt de părere mustul și vinul conțin resveratrol – un antioxidant ce ajută în cazul ulcerului. Prin urmare, consumul de vin avea efect benefic în cazul afecțiunilor de stomac, astfel încât îndemnul lui Pavel pentru Timotei era de bun simț. Se pare că Timotei avea probleme stomacale și alte afecțiuni nespecificate, astfel încât tratarea cu acest medicament natural era de bun augur.

Însă, care este realitatea din spatele acestui îndemn? Cu alte cuvinte, de ce era nevoie ca Pavel să îi ceară asta lui Timotei? Ba mai mult, trebuie remarcat că versetul vine imediat după ce Pavel scrie instrucțiuni pentru pastori în v. 17-22, sfaturi ce se finalizează cu „… pe tine însuţi păzeşte-te curat.” (1 Timotei 5:22) Prezbiterii care fuseseră învățați să nu consume alcool în capitolul 3 erau chemați la sfințenie și comportament exemplar în capitolul 5. Ce legătură are îndemnul medical al lui Pavel cu versetele precedente și cu cele care urmează și atenționează față de păcat?

Deducția logică este că Timotei era abstinent. El nu consuma vin, după cum niciun pastor nu are voie să facă. Imediat ce îi scrie de curăția care i se impunea, Pavel inserează sfatul legat de alcool, oarecum insistând ca tânărul pastor să facă rabat de la abstinența lui de dragul sănătății.

Prin urmare, cazul lui Timotei nu face decât să întărească abstinența de alcool.

Chemarea de a fi pilde de seriozitate și înțelepciune

Poate unii gândesc că alcoolul este ca mâncarea – ajungem la probleme doar dacă facem exces. Însă adepții acestei opinii neglijează că nu au cum să definească exact limita excesului, beției, intoxicației sau pierderii controlului. E subiectivă și depinde de mulți factori. De unde știi când îți pierzi controlul?[29] În al doilea rând, argumentul este greșit. Cunoașteți pe cineva care a pierdut controlul autovehiculului, a părăsit carosabilul și i-a ucis pe toți din mașină pentru că a mâncat prea mult? Sau ați auzit de vreun accident de muncă doar pentru că operatorul a depășit numărul de felii de pizza? E absurd! Mâncarea sau pizza nu afectează judecata sau cunoștința. Însă alcoolul le dezactivează. Potențialul de a pierde simțul realității, controlul sau judecata – îndeosebi în cazul celor tineri – este îngrijorător.[30]

Argumentând pe tema aceasta, John Piper, fost pastor baptist și autor american, reliefează dorința credinciosului matur de a evita orice îngreunează cunoașterea și trăirea voii lui Dumnezeu. Năzuința creștinului este de a căuta metode prin care ajunge expus mai mult voii divine și prin care o experimentează mai profund.

Credinciosul matur nu întreabă: cât de multe lucruri plăcute pot face și să nu încalc voia lui Dumnezeu? Ci întreabă mai degrabă: este ceva ce pot face sau nu pot face, dar care îmi va șlefui abilitatea de a recunoaște și a împlini voia lui Dumnezeu? În general, consumul de băuturi alcoolice nu mărește sensibilitatea cuiva față de voia divină. Din contră, slăbește intensitatea dorinței noastre de a fi sfinți cum este Dumnezeu. Prin urmare, nu simt deloc nevoia de a face vinul, berea sau altă băutură alcoolică parte din dieta mea. Contrazice și amenință ceea ce prețuiesc cel mai mult.[31]

Nu doar că propria judecată și relaționarea față de Dumnezeu sunt afectate, însă un motiv puternic pentru evitarea consumului de alcool este acela de a nu fi pricină de păcătuire pentru frați. Dacă nu băgăm de seamă, putem deveni ispită pentru frați, familie, copii sau tineri. Îmbrățișând abstinența, este ușor pentru noi să eliminăm un pericol potențial acum, punându-ne la adăpost de consecințe grave mai târziu.[32] Apostolul Pavel este un model și în această privință, scriindu-le celor din Corint: „Noi nu dăm nimănui niciun prilej de poticnire, pentru ca slujba noastră să nu fie defăimată. Ci, în toate privinţele, arătăm că suntem nişte vrednici slujitori ai lui Dumnezeu…” (2 Corinteni 6:3-4) „Cine este slab şi să nu fiu şi eu slab? Cine cade în păcat şi eu să nu ard?” (2 Corinteni 11:29)

Concluzionând jocul de domino, urmărim traseul parcurs și perspectiva conturată:

Întrebare: Este beția păcat?

Răspuns: Da, absolut!

Întrebare: Este consumul de alcool păcat?

Răspuns: Nu, DAR devine păcat uimitor de facil! Nu te juca pe marginea prăpastiei!

De aceea, eu am luat decizia să mă feresc de băuturile alcoolice. Atât ca și credincios, cât și ca pastor nu se cade să îmi încețoșez mintea cu alcool. Nici măcar puțin. Vă chem să luați aceeași decizie ca mine! Este cea mai înțeleaptă în vremurile pe care le trăim.

Dacă aveți o altă părere, vă invit să o reconsiderați! Gândiți-vă la cărțile de domino și la perspectiva ce reiese din ele, la durerea și suferința pe care industria alcoolului de azi le produc. Nu încurajați așa ceva! Harul divin este suficient pentru iertarea și curățirea noastră.

Resurse bibliografice

Akin, Danny, Mark Liederbach, și Nathan Finn. Alcohol. Dezbatere. Casual Conversations. Wake Forest, Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii: Seminarul Teologic Baptist de Sud-Est. Data accesării 4 septembrie 2019. https://www.youtube.com/watch?v=9e-ciJtSrS8.

Elwell, Walter A., ed. Dicţionar evanghelic de teologie. Oradea: Cartea Creştină, 2012.

„Luna națională a informării despre efectele consumului de alcool – Analiză de situație”. Institutul Național de Sănătate Publică, iulie 2018. http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/06/ANALIZA-DE-SITUATIE-ALCOOL-2018.pdf.

MacArthur, John F. „Christians and Alcohol”. Grace to You, 22 ianuarie 2012. https://www.gty.org/library/sermons-library/80-380.

———. „Interrogating Alcohol”. Grace to You, 29 ianuarie 2012. https://www.gty.org/library/sermons-library/80-381/interrogating-alcohol.

Masters, Peter. Ar trebui creştinii să bea? Arad: Spurgeon, 2007.

Mohler Jr., Albert, și Russell D. Moore. On Alcohol. Dezbatere. Louisville, Kentucky, Statele Unite ale Americii: Seminarul Teologic Baptist de Sud. Data accesării 9 aprilie 2019. http://d3pi8hptl0qhh4.cloudfront.net/media/audio/Mohler/Alcohol&Ministry.mp3.

Piper, John. „Is Drinking Alcohol a Sin?” Desiring God, 23 octombrie 2013. https://www.desiringgod.org/interviews/is-drinking-alcohol-a-sin.

Ryken, Leland, James C. Wilhoit, și Tremper Longman lll, ed. Dicţionar de imagini şi simboluri biblice. Oradea: Casa Cărţii, 2011.

[1] Albert Mohler Jr. și Russell D. Moore, On Alcohol, Dezbatere (Louisville, Kentucky, Statele Unite ale Americii: Seminarul Teologic Baptist de Sud), data accesării 9 aprilie 2019, http://d3pi8hptl0qhh4.cloudfront.net/media/audio/Mohler/Alcohol&Ministry.mp3.

[2] Walter A. Elwell, ed., Dicţionar evanghelic de teologie (Oradea: Cartea Creştină, 2012), 19.

[3] „Luna națională a informării despre efectele consumului de alcool – Analiză de situație” (Institutul Național de Sănătate Publică, iulie 2018), 2–3, http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/06/ANALIZA-DE-SITUATIE-ALCOOL-2018.pdf.

[4] „Luna națională a informării despre efectele consumului de alcool – Analiză de situație”, 3.

[5] „Luna națională a informării despre efectele consumului de alcool – Analiză de situație”, 4–5.

[6] „Luna națională a informării despre efectele consumului de alcool – Analiză de situație”, 6–7.

[7] Peter Masters, Ar trebui creştinii să bea? (Arad: Spurgeon, 2007), 11–14.

[8] Masters, 19–20.

[9] Masters, 85–86.

[10] John F. MacArthur, „Christians and Alcohol”, Grace to You, 22 ianuarie 2012, https://www.gty.org/library/sermons-library/80-380.

[11] Masters, Ar trebui creştinii să bea?, 20.

[12] MacArthur, „Christians and Alcohol”.

[13] Masters, Ar trebui creştinii să bea?, 22.

[14] Masters, 24–26.

[15] Danny Akin, Mark Liederbach, și Nathan Finn, Alcohol, Dezbatere, Casual Conversations (Wake Forest, Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii: Seminarul Teologic Baptist de Sud-Est), data accesării 4 septembrie 2019, https://www.youtube.com/watch?v=9e-ciJtSrS8.

[16] Masters, Ar trebui creştinii să bea?, 27–28.

[17] Masters, 28.

[18] Akin, Liederbach, și Finn, Alcohol.

[19] MacArthur, „Christians and Alcohol”.

[20] Masters, Ar trebui creştinii să bea?, 52–53.

[21] John F. MacArthur, „Interrogating Alcohol”, Grace to You, 29 ianuarie 2012, https://www.gty.org/library/sermons-library/80-381/interrogating-alcohol.

[22] MacArthur, „Christians and Alcohol”.

[23] Masters, Ar trebui creştinii să bea?, 25.

[24] MacArthur, „Christians and Alcohol”.

[25] Leland Ryken, James C. Wilhoit, și Tremper Longman lll, ed., Dicţionar de imagini şi simboluri biblice (Oradea: Casa Cărţii, 2011), 1108.

[26] Akin, Liederbach, și Finn, Alcohol.

[27] Masters, Ar trebui creştinii să bea?, 58–62.